genunchi
Numele forumului cat si aceasta descriere pot fi modificate accesind meniul ADMIN -> OPTIUNI este un forum dedicat patologiei traumatice si netraumatice a genunchiului
Lista Forumurilor Pe Tematici
genunchi | Lista de useri | Cauta | Inregistrare | Login

CHAT GENERAL | CHAT GENUNCHI | POZE GENUNCHI

Nu sunteti logat.
Nou pe simpatie.ro:
atagagica
Femeie
23 ani

cauta Barbat
18 - 25 ani
genunchi / Forum Demonstrativ / va doare genunchiul?   Postati raspuns
Autor
Mesaj Pagini:  1 2 3
artroscopistul
Administrator
Mesaj Privat

Inregistrat: 29-01-2006
Postari: 25
daca va doare genunchiul, se blocheaza, se umfla , este instabil, sau are alte semne de suferinta...putem incepe sa discutam

29-01-2006 17:54:00
  Citati
artroscopistul
Administrator
Mesaj Privat

Inregistrat: 29-01-2006
Postari: 25


29-01-2006 17:55:36
  Citati
artroscopistul
Administrator
Mesaj Privat

Inregistrat: 29-01-2006
Postari: 25
stiee cineva ce este o artroscopie de genunchi?

03-02-2006 21:26:46
  Citati
bercu
Membru nou
Mesaj Privat

Inregistrat: 03-02-2006
Postari: 3
Psihologia bolnavului chirurgical.
                   Relaţia medic-pacient
      Pentru evaluarea actului chirurgical personalitatea bolnavului trebuie să fie elementul esenţial,de aceasta reuşind în mare parte terapeutica.Reacţia pacientului la "ambianţa chirurgicală" este specifică,acest cadru privind oamenii şi instituţia de internare şi până la externare.G.Ionescu subliniază,în acest context,că reacţiile psihice sunt influenţate de următoarele circumstanţe:
       -fragilitatea organizării psihice;
       -starea fizică dinaintea operaţiei;
       -experienţele sale chirurgicale anterioare;
       -semnificaţia actului chirurgical;
       -semnificaţia simbolică a regiunii în care se va executa intervenţia chirurgicală;
        Aprecierea intensităţii reacţiei pacienţilor este importantă,uneori fiind nevoe de temporizarea intervenţiei,a instituirii prealabile a unei terapii medicamentoase sau psihoterapice.Ideia unei mutilări sau simbolismul unor regiuni pot fi combătute printr-un  program psihoterapeutic sistematic în clinicile de chirurgie.
       Pacientul,în cadrul clinicii chirurgicale,este un individ stresat nu numai de afecţiunea organică (uneori fiind vorba de mari modificări anatomice şi fiziologice) dar şi de necesitatea şi riscurile intervenţiei,de posibelele ei consecinţe (accidente,moarte),de reacţia la anestezie,de gradul probabil de invaliditate.Dacă un bun serviciu de chirurgie poate asigura echilibrul biologic,desechilibrul psihologic al pacientului este practic neglijat,motiv pentru care stresul psihic poate deveni un important factor patogenetic care poate bulversa vindecarea pacientului.Pregătirea actului operator,conştiinţa că va fi operat,reprezintă pentru pacient aspecte dramatice care se pot traduce prin stări anxioase sau depresive,crize pitiatice sau alte tipuri de decompensare în funcţie şi de personalitatea premorbidă a pacienţilor.Trebuie ţinut seama şi de numeroase influenţe morfo-funcţionale asupra sistemului nervos declanşate de intervenţie (ischemia creată de mijloacele de anestezie,modificări ale circulaţiei sanghine,stopuri cardiace etc).
       Vorbind despre consecinţele psihologice ale intervenţiilor chirurgicale,Janis introduce termenul de victimizare,noţiune care  apoi s-a aplicat în cadrul altor boli grave şi invalidante.
Victimizarea apare în cadrul unor mari intervenţii chirurgicale,considerate mutilante,după un accident sau intervenţie chirurgicală,fiind o reacţie psihică prin care individul apreciază subiectiv,catastrofic consecinţele fizice şi sociale ale invalidităţii sale.Victimizarea poate fi mai mult sau mai puţin exagerată şi poate duce la reacţii efective disproporţionate de la euforie de tip maniacal până la depresii mari,inclusiv cu tentative de sinucidere.
Pentru chirurg aprecierea consecinţelor operaţiei nu trebuie să se reducă numai la aspectele anatomice şi fiziologice ci şi la toate consecinţele psihologice,la eventualele reacţii psihice postoperatorii.Reducerea acestor consecinţe se poate obţine printr-o corectă informare preoperatorie iar apoi prin asistarea pacientului pentru ca acesta să-şi discute lent propriile lui dubii.ÃŽn alte cazuri necesitatea unui unui consult psihiatric se impune ca necesar.Există,subliniază G.Ionescu trei tipuri de situaţii negative care pot surveni prin ignorarea problemelor psihologice ale pacientului într-o clinică chirurgicală:
     -Evoluţia postoperatorie proastă dacă intervenţia s-a desfăşurat pe un pacient tensionat, angoasant;
     -Desvoltarea postoperatorie a unor stări nevrotice sau psihotice care anterior erau doar în stare subclinică;
     -Integrarea unor tulburări psihice şi operarea unor astfel de pacienţi cu consecinţe psihiatrice grave sau pe baza unor simptome eronate relizate la pacienţii psihopaţi;
       Pentru evitarea unor astfel de consecinţe,pregătirea preoperatorie a pacienţilor trebuie să stabilească un profil cert al personalităţii,să stabilească starea psihică (mai ales afectivă,atitudinea pacientului faţă de operaţie şi în acelaşi tmp să se stabilească şi tipul de relaţii psihoterapeutice.Aceste date vor avea o mare importanţă şi în perioada postoperatorie.ÃŽn acst sens Abram enumeră următoarele scopuri ale discuţiei preoperatorii:
        1.Procedura chirurgicală propusă
             -Dificultăţile organice în faţa intervenţiei;
             -Informarea pacientului şi formarea la acesta a unor concepţii psihologice;
             -Atitudinea şi aşteptările pacientului se stabilesc riguros;
             -Semnificţia simbolică şi importanţa psihologică a operaţiei;
             -Reacţiile avute la intervenţiile chirurgicale anterioare
      2.Funcţiile psihice şi starea afectivă:
            -Utilizarea mecanismelor de apărare;
            -Prezenţa şi intensitatea anxietăţii;
            -Evidenţierea unor tulburări psihice sau a unor tulburări organice cerebrale;
            -Prezenţa şi intensitatea depresiei;
      3.Familia şi terenul psihologic:
           -Atitudinea familiei faţă de operaţie (suportivă,anxioasă;
           -Stresul familial sau psihosocial;
           -Răspunsul altor membri de familie la operaţii similare,cu aceea propusă pacientului;
       Relaţia medic-pacient în chirurgie se poate afla şi sub o importantă influenţă "magică",operaţia putând vindeca sau putând curma existenţa individului.Comunitatea culturală în care trăieşte pacientul acreditează manevra chirurgicală,cu înalte semnificaţii şi îi atribuie o mare încărcătură afectivă.Din acest motiv,chiar şi o intervenţie minoră poate fi trăită într-o manieră dramatică de către pacient dar şi de către chirurg.Chirurgul, din aceste motive,poate suporta greu responsabilitatea,iar ieşirea din impas o găseşte adesea printr-o "neutralitate afectivă" care duce la transformarea pacientului într-un obiect de manipulat,pacientul fiind transformat într-un număr sau într-un organ (mâine operezi un ficat la 72!).Narcoza ajută mai mult la acreditarea acestei idei,pacientul devine "obiect de operat" (ca şi cum ar fi vorba de un dispozitiv mecanic).
Totuşi o desangajare afectivă totală a medicului este greu de imaginat.Practica ne arată că chirurgii trăiesc intense stări afective,că din acest motiv ei au printre medici cele mai frecvente afecţiuni psihosomatice,şi au durata medie de viaţă cea mai scurtă.Pentru chirurg identificarea,sintonia cu pacientul,este mult mai dificilă decât într-o clinică medicală.
Totuşi actul chirurgical are o semnificaţie afectivă mult mai mare.Imaginea chirurgului este realizată de către pacient mult mai pregnant decât în cadrul altor discipline medicale. El este realizat ca un tip puternic,ferm,sigur de sine,fără ezitări şi fără eşecuri.Pacienţii au nevoie de această imagine iar adeseori chirurgul răspunde la aceasta doar printr-o faţadă cu note de sadism,sarcasm,agresivitate (G.Ionescu).
O anxietate anticipatorie uşoară este considerată că asigură totuşi o adaptare psihologică corespunzătoare,dar anxietatea devine patologică dacă este prea puternică.Lipsa anxietăţii este de asemenea de prognostic prost,deoarece după operaţie pot apare mari stări de panică sau de depesie.Acceptarea pasivă sau în panică a actului operator poate crea condiţii pentru reacţii psihice mari postoperatorii.
     Anxietatea preoperatorie agravează situaţia unui teren somatic deficitar sau desechilibrat şi se constituie un adevărat cerc vicios prin asocierea unor importante reacţii neurovegetative legate de anxietate.Anxietatea preoperatorie mai poate fi influenţată şi de o stare nevrotică anterioară,o personalitate fragilă,o falsă informare,sau un comportament inadecvat al chirurgului.Personalităţile psihastenice sunt mai anxiogene.Manifestarea anxietăţii preoperatorii poate fi difuză dar şi în cadrul unor crize paroxistice (de panică, cu apariţia unor adevărate furtuni neurovegetative.De asemenea o stare fobică se poate suprapune pe starea anxioasă preoperatorie (frica fobică de operaţie,frica de a nu se mai putea trezi,tanatofobia etc).
Pe de altă parte,nu trebuie pornit de la concepţia că pacienţii nu ar fi suficienţi de informaţi privind consecinţele intervenţiei chirurgicale,dar nici să nu apreciem că numeroase din aceste cunoştinţe sunt paraştiinţifice.Din aceste motive chiar personalităţile echilibrate pot ezita a se prezenta la medic,pot prezenta fobii sau temeri nejustificate,pot evita consultul medical,uneori chiar din motivul de a nu-şi afla adevăratul diagnostic şi consecinţele probabile iar alteori pentru a evita lipsa de confort sau modul de viaţă din spital.Pentru a depăşi aceste fenomene chirurgii trebuie să aibă o vastă cultură generală şi medicală,ceea ce în practică este destul de greu.Astfel,subliniază Chipail,pentru unii meseria de chirurg este prera serioasă pentru "a justifica ignoranţa sau chiar dispreţul faţă de cultură" sau faţă de "fantasmele psihologice",căci ceea ce se vede la lumina zilei "este mai important decât ceea ce se ascunde în penumbra subconştientului bolnavilor".ÃŽn acest fel,bolnavul devine un simplu obiect iar actul terapeutic o piesă cu un singur personaj.
       Obişnuit,chirurgul se află confruntat cu două tipuri de bolnavi.Astfel ipohondrul,personalitatea care cercetează inconştient autoagresiunea aşteaptă "mutilarea" chirurgicală cu satisfacţie masochistă,motiv pentru care el va constata mereu "agravarea" bolii sale,în timp ce paranoicii revendicativi investesc agresivitatea lor contra chirurgului "mutilator" care i-ar priva de integritatea lor.Comportamentul chirurgului este esenţial pentru dizolvarea a numeroase temeri ale pacienţilor.Astfel contactul direct cu medicul care îl va opera,prescripţia unor tranchilizante,o activitate psihoterapeutică susţinută sunt mecanisme foarte importante.Adeseori în chirurgie,explorările,pansamentele,pregătirea preoperatorie sunt mult mai neplăcute şi chiar umilitoare.De multe ori,în această perioadă nu se respectă pudoarea bolnavului (aşteaptă desbrăcaţi,neacoperiţi,în poziţii indecente,în timp ce medicii şi personalul trec impasibili şi impersonali).Eroarea este fundamentală,arată Chipail şi ajustările trebuie să înceapă nu neapărat cu operaţia ci cu perioada exploratorie care creiază,în cazul unui comportament psihologic,un climat de acceptare al actului medical.Nu există o corespondenţă totală între anxietatea preoperatorie şi cea postoperatorie.
     Rezumând problematicile psihosomatice care privesc chirurgia,ele se pot clasifica în 4 grupe principale (Chipail):
    1.Tulburări care mimează organicul şi care sunt de natură funcţionlă,pitiatică.Este vorba de simptome psihosomatice (cu cauzalitate psihică şi care sunt puse în directă relaţie cu anxietatea preoperatorie.Este vorba de diaree,vărsături,slăbire,anorexie,dureri cu localizare difuză sau bine precizată.Aceste tulburări se însoţesc adesea şi de fenomene psihice ca:anxietatea,depresia,neliniştea etc.ÃŽn unele situaţii aceste fenomene pot crea reacţii funcţionale sau chiar organice (ulcer de constrângere,Basedow reactiv etc).Este deosebit de important a vedea în ce măsură acest fenomen are o explicaţie funcţională sau organică,dat fiind starea somatică a pacientului,ceea ce presupune o bună cunoaştere a patologiei şi o avizare a medicului curant.
     2.Tulburări psihice asociate cu leziuni organice şi care se pot explica atât pe baza suportului anatomic,cât şi prin mecanisme psihosomatice.
     3.Tulburările psihice legate de intervenţie,operaţia fiind prin excelenţă un act psihosomatic.Nu atât anxietatea "normală" este patologică,ci mai ales aceia raportată la o stare nevrotică preexistentă sau cu preocupări psihologice anxiogene (profesionale, matriale,familiale).Aceste fenomene pot sta la baza multor tulburări postoperatorii grave,inclusiv a unor crize de anxietate acută apărută postoperator şi manifestată cu frică,nelinişte psihomotorie,paloare,sensaţie de constricţie toracică,tahicardie,agitaţie psihomotorie.De multeori anxietatea de după operaţie poate fi premergătoare unor complicaţii postoperatorii.Uneori pacienţii pot fi nemulţumiţi sau chiar agresivi acuzând chirurgul că nu i-a informat suficient asupra consecinţelor invalidante ale operaţiei.
     4.Probleme puse  de chirurgia bolnavilor psihici,aceştia având o patologie proprie:false ocluzii,retenţii reflexe de urină,corpi străini ingeraţi,automutilări sau politraumatisme după tentative de sinucidere.
      O problemă deosebită o pun polioperaţii,pacienţi care îşi fac din actul operator o adevărată satisfacţie,solicitând mai ales foate multe laparatomii (sindromul Munhausen).Aceşti pacienţi,sunt de fapt bolnavi psihici,adeseori cu untrecut psihotraumatizant,iar continua lor fugă după operaţie (uneori pentru a nu fi recunoscuţi îşi schimbă ciar numele) îi duc la o gravă deteriorare a personalităţii lor.Orbirea chirurgului în asemenea situaţii,numeroasele operaţii pe care le acceptă şi care în realitate nu sunt de nici un folos,se datoreşte insuficientei cunoaşteri de către chirurg a problemelor psihologice pe care le ridică pacienţii.Trbuie înţeles,sublinia Chipail,că odată ce un bolnav se încredinţează chirurgului,acesta este responsabil de toate consecinţele psihopatologice ale bolii şi tratamentului.
Adeseori,trebuie subliniat că nu numai actul chirurgical agravează problemele psihologice ale bolnavului dar şi problemele psihiologice pot compromite actul chirurgical,cu cele mai grave consecinţe.Tulburările psihice şi alte manifestări funcţionale,devin adesea la bolnavii chirurgicali o adevărată "nouă boală",uneori chiar mai grea şi mai persistentă decât cea organică,căci aşa cum subliniua Gosset nu există legi fizice fără repercursiuni emoţionale,deoarece nu există 2 feluri de medicină care se pot ignora una pe alta,bolnavul având dreptul la un singur diagnostic,la o medicină completă,la o medicină a persoanei.Vindecarea nu trebuie să fie numai organică ci ea trebuie să fie şi psihologică.
       
        Tulburările psihosomatice în clinica chirurgicală
     Aşa cum am mai arătat anterior în clinica chirurgicală există o sumedenie de manifestări psihice şi psihosomatice de intensitate mică,unele dintre ele având o prezenţă aproape constantă (reacţie anxioasă.Din aceste motive este foarte greu de a face o sistematizare a acestor fenomene,singurul criteriu fiind intensitatea clinică a unor manifestări psihologice.Global aceste manifestări pot fi localizate preoperator sau postoperator.
Dacă tulburările psihice şi psihosomatice preoperatorii au o intensitate mai mică (de tipul reacţiilor de personalitate descrise mai sus),postoperator putem avea decompensări psihotice majore.Aceste fenomene sunt cunoscute ca psihozele postoperatorii şi ele au o frecvenţă destul de mare.Astfel frecvenţa acestor manifestări a fost apreciată de la 1 caz la 400 de operaţii (Kelly,1909) la 1 caz la 150 de operaţii (Da Costa 1910),iar această frecvenţă nu s-a prea modificat în etapele cronologice ulterioare.
     Abram enumeră stări delirante confuzive şi depresii psihotice postoperatorii.Psihozele confuzionale postoperatorii sunt mai frecvente după intervenţiile chirurgicale mai laborioase (cardiace,de exemplu),şi sunt mai greu de apreciat în chirurgia generală (Knox raportează un caz la 1600 de operaţii,în timp ce Titchener raportează 44 de cazuri la 2oo de operaţii).Clinic starea psihotică se manifstă printr-o confuzie,delir,halucinaţii,credinţa că este în pericol,aspect schizoid sau depresiv.Depresia postoperatorie,în viziunea aceluiaşi autor,este mai puţin dramatică dar poate evolua şi spre depresie marcată cu idei şi tentative de sinucudere.
ÃŽn cazul persistenţei unei invalidităţi postoperatorii,Kolb descrie la pacienţi o stare de pasivitate,depresie şi chiar tendinţă repetată de sinucidere.Uneori pacienţii se ataşează de statutul lor de bolnavi din care nu mai vor să iasă (acuză mereu simptome imaginare,lipsa de efect a terapiei,solicită o permanentă internare,eventual noi intervenţii chirurgicale).
      ÃŽn etiopatogenia acestor stări s-au incriminat şi cauze toxice,infecţioase,hemoragice, metabolice,manevre chirurgicale brutale şi prelungite.De asemenea s-a notat o frecvenţă mai mare a acestor manifestări în intervenţiile pe cord sau pe aparatul genital.
     Anxietatea postoperatorie intensă poate fi şi simptomul psihic al unor accidente postoperatorii (hemoragie,ischemie,embolii,reacţii peritoneale).De asemenea stările confuzionale apar mai frecvent în zilele 3-7 după operaţie,apar mai frecvent la vârstnici şi adesea sunt legate de fenomene organice (desechilibrul hidroelectrolitic, infecţii, durere, insomnii etc).
      Reacţii psihice pot apare şi în mod tardiv,uneori după mai multe săptămâni de la operaţie.S-au descris stări depresive,accese maniacale,stări paranoide cu numeroase tematici delirante.O serie de intervenţii chirurgicale mai pot avea  ca efecte tardive modificări structurale ale personalităţii,ca urmare a invalidităţii şi a modificării statutului social al individului.Acest lucru devine dramatic în cazul utilizării transplantelor.
     Sivadon enumeră principalele reacţii postoperatorii:
-Şocul operator caracterizat prin reacţii neuro-vegetative proporţionale cu desordinile emoţionale (anxietate,angoasă;
-Traumatizarea psihică care se referă la reacţii emoţionale violente declanşate de operaţie;
-Reacţii psihice acute (sindroame confuzionale,psihoze acute,stări de excitaţie,depresii etc);
-Reacţii nevrotice;
O altă problemă o constituie indicaţiile pentru operaţiile psihochirurgicale.Actul psihochirurgical poate duce adesea la transformarea personalităţii pacientului,motiv pentru care psihochirurgia trebuie să rămână o opţiune de excepţie.Acest lucru este cu atât mai pregnant cu cât psihochirurgia rămâne totuşi o terapeutică simptomatică,cu indicaţii limitate (stări de mare agresicitate sau anxietate,tentative repetate de sinucidere).Aşa cum subliniază Bovis în decizia pentru intervenţie există 2 repere importante:eşecul terapeutic constant şi aprecierea tabloului clinic care necesită intervenţia chirurgicală.Eşecul este de fapt un eşec al instituţiei şi întregul sistem terapeutic,indicaţia neurochirurgicală punându-se numai în cazul epuizării arsenalului terapeutic.Din alt punct de vedere se pune întrebarea dacă se poate considera avantajoasă o transformare a unei boli funcţionale (boala psihică,într-o boală organică (după intervenţia chirurgicală.Pentru psihiatrii, psihochirurgia este o ruptură cu sistemul lor terapeutic.Totuşi socotim că pentru psihochirurgie nici nu a venit vremea dar nici nu a trecut şi că problema va trebui reconsiderată în funcţie de o serie de elemente care depind de progresele viitoare în acest domeniu.


480/470px 43.5KB


03-02-2006 21:56:57
  Citati
tintin
Membru nou
Mesaj Privat

Inregistrat: 06-02-2006
Postari: 4
M/ar interesa foarte mult sa/mi explicati ce este aceea o artroscopie.
Este o operatie grea sau usoara?


06-02-2006 13:33:15
E-mail Citati
samson
Membru nou
Mesaj Privat

Inregistrat: 04-02-2006
Postari: 4
Luxatia gleznei
Ortopedie
12 decembrie 2005 (15:22) 
   

Introducere

Luxatiile gleznei sunt foarte comune si sunt de obicei rezultatul "sucirii" gleznei.
O luxatie se produce cand un ligament ce face conexiunea intre oase sau cartilaje este rupt. Luxatiile gleznei produc imediat durere severa ce poate fi debilitanta. Neglijarea luxatiilor gleznei se transforma intr-o problema cronica. Totusi, daca este tratata corespunzator si prompt, se vindeca bine, asigurand o intoarcere sigura si in scurt timp la activitate. Oricare din urmatoarele semne si simptome ar trebui sa atentioneze necesitatea prezentarii la medic imediat:
-          auzirea sau simtirea unei "trosnituri" sau unei serii de "trosnituri" indicand ruptura ligamentului sau ligamentelor
-          incapacitatea continuarii activitatii sau ortostatismului (pozitia in picioare)
-          aparitia unei tumefieri rapide a piciorului, gleznei sau regiunii inferioare a membrului inferior respectiv
-          deformarea vizibila la nivelul producerii traumatismului
-          decolorarea sau vanataii evidente
-          un traumatism anterior cu aceeasi localizare

Tratament

Ingrijirea imediata a luxatiilor acute de glezna inseamna controlul durerii si limitarea tumefierii tesuturilor moi. Tratamentul de prim ajutor este rezumat in bine-cunoscutul acronim RICE. RICE consta din:
-          Rest - repaus a partii traumatizate
-          Ice - gheata aplicata indirect pe piele
-          Compression - compresie cu un bandaj elastic
-          Elevation – ridicarea membrului afectat

RICE ar trebui aplicat in primele 72 de ore dupa traumatism. Ortostatismul trebuie mentinut in limita tolerantei fara aparitia durerii si cu minima schiopatare. Glezna ar trebui pusa in repaus pe cat posibil cu ridicarea acesteia deasupra nivelului inimii.
Pentru a reduce durerea si tumefierea, se aplica gheata sparta intr-o punga de plastic bine inchisa mentinand pielea uscata. Punga se aplica direct pe piele timp de 15-20 minute la fiecare trei sau patru ore. Un bandaj elastic pentru compresie ar trebui purtat tot timpul, inclusiv in timpul somnului. Ibuprofen, doua tablete de trei ori pe zi per os, ar trebui luate pentru a reduce durerea si inflamatia. Aspirina nu ar trebui folosita deoarece poate produce sangerare excesiva din tesuturile traumatizate.

De retinut!

Cand exista dubii asupra unui traumatism acut al gleznei, se recomanda initierea masurilor RICE si prezentarea prompta la medic.


07-02-2006 20:32:41
E-mail Citati
danny
Vizitator



Stimate artroscopistul,

Eu vreau sa va spun din start ca eu nu sunt medic sunt inginer dar de 6 luni am ceva probleme la genunchi,
Eu nu ma aflu in romania dar cred ca artorscopia este la fel peste tot,
si va trebui sa mi fac o artroscopie,, despre ce este vorba.. va trebui introdusa o sinda in genunchi,, deci chirurgical,, daca o sa fie o artorscopie simpla a 2 zi pueti merge linsitit fara sa faceti efort,,,
in cazul meu este mai complicat,,,, ca va trebui sa fac o artroscopie dupa care va trebui sa mi taie un un tendine,,, deoarce se presupune ca acel tendine este ff dur si mi trage rotula intro parte,, rupand mi cartilagine..

artroscopia se face pt a vedea partile moi ale genuncgiului tip.. cartilagine,,, ceea ce nu se vede la radiografii si resonanta magnetica,

daca dorti sa alfati mai multe si medicii din romania nu sunt capabili sau nu au tehinica suficienta puteti sa ma contactati la e mail E-mail

sa va mai spun ca medicul meu de acum se numeste ponziani este doctor primar la univeristatea ortopedica din bologna si a tartat cu suces jucatori de fotbal din prima serie italiana  nesta, inzaghi, del piero

sa aveti parte de sanatate maxima


24-03-2006 13:47:54
E-mail Citati
artroscopistul
Administrator
Mesaj Privat

Inregistrat: 29-01-2006
Postari: 25
imi cer scuze pt perioada lunga de inactivitate...pt care am avut motive obiective.eram dator cu cateva raspunsuri: pentru tintin artroscopia esrte o operatie moderna, endoscopica care se face cu un abord chirurgical minim (2 incizii punctiforme), cu un echipament ultrasofisticat. este vorba despre introducerea printr-o gaurica creata in genunchi a unei camere miniaturale de luat vederi, si prin a doua gaurica a unor instrumente miniaturale cu care se face operatia propriu zisa, avand controlul vizual pe monitor.
in general se merge de a doua zi pe picioare, se incepe recuperarea imediat, si nu se pune gips postoperator....deocamdata atat tintin


550/412px 36.5KB


02-04-2006 11:00:53
  Citati
artroscopistul
Administrator
Mesaj Privat

Inregistrat: 29-01-2006
Postari: 25
danny

ce descrii tu acolo ca ti s-a spus ca ai, este un sindrom de hiperpresiune rotuliana externa, pt care iti vor face un lateral releasing artroscopic.
atentie insa ca dezechilibrele femuropatelare sunt mult mai complexe, si sdr de hiperpresiune nu este decat forma cea mai simpla a lor


02-04-2006 11:17:52
  Citati
artroscopistul
Administrator
Mesaj Privat

Inregistrat: 29-01-2006
Postari: 25
ma simt acum in forma si as dori sa va raspund la toate intrebarile despre genunchi....o articulatie cu totul speciala


550/412px 32.7KB


02-04-2006 11:22:08
  Citati
artroscopistul
Administrator
Mesaj Privat

Inregistrat: 29-01-2006
Postari: 25
ma simt acum in forma si as dori sa va raspund la toate intrebarile despre genunchi....o articulatie cu totul speciala


550/412px 32.7KB


02-04-2006 11:23:54
  Citati
artroscopistul
Administrator
Mesaj Privat

Inregistrat: 29-01-2006
Postari: 25
ma simt acum in forma si as dori sa va raspund la toate intrebarile despre genunchi....o articulatie cu totul speciala


550/412px 32.7KB


02-04-2006 11:24:06
  Citati
mikai
Vizitator



Cam in cat timp iti revii complet dupa o operatie de ligamente incrucisate si menisc la genunchi?

05-04-2006 18:58:55
E-mail Citati
artroscopistul
Administrator
Mesaj Privat

Inregistrat: 29-01-2006
Postari: 25
de obicei ligamentoplastia se face dupa o artroscopie prealabila.recuperarea dupa o astfel de operatie este un proces de lunga durata , f bine secventializat, facandu-se in mai multe etape. in principiu timpul necesar unui neoligament pt a se vasculariza variaza intre 6 si 8 lunisi cam asta este termenul la care se poate relua activitatea sportiva.fiecare chirurg, in functie de tehnica folosita si de propria experienta permite mai devreme sau mai tarziu anumite exercitii de recuperare.

05-04-2006 23:48:14
  Citati
george
Membru nou
Mesaj Privat

Inregistrat: 12-05-2006
Postari: 1
am suferit o entorsa interna de genunchi drept(asta a fost diagnosticul dat) acum 5 saptamani...mi s-a recomandat sa stau 2 saptamani la pat...dupa ce am facut asta, si in perioada sarbatorilor nu am fortat deloc piciorul, genunchiul meu are o forma f ciudata, are o umflatura in partea interioara, pocneste de fiecare data cand il indoiesc, nu pot sa fac cu el dacat un unghi de 90 grade, mai mult nu pot sa il indoiesc...deja tonusul muscular a scazut, muschii coapsei s-au inmuiat...simt k ceva nu e la locul lui...se misca...din cate stiu eu...cam pe unde e localizat meniscul...daca stau nemiscat o perioada ma ridic greu cu mari dureri...pana "invat" sa merg...mi s-a recomandat kinetoterapie si unguente
astept un raspuns
multumesc anticipat


12-05-2006 20:46:52
E-mail Citati
Tufyx
Membru nou
Mesaj Privat

Inregistrat: 26-05-2006
Postari: 1
Salutare!
La inceputu lunii aprilie in timpu unui meci de handbal, dupa o saritura am aterizat numai pe piciorul stang si am suferit o entorsade genunchi. Medicul de la spitalul UNIVERSITAR mi-a zis atunci ca genunchiul este mult prea inflamat ca sa isi poata da seama daca e atins vreun ligament sau meniscul. Mi-a recomandat gheata, ketonal, fasa elastica, fara efort, consult dupa 10 zile. In fine, genunchiu a dat inapoi, puteam sa calc si sa merg f bine, dar nu puteam sa fac pivotari, schimbari de directie, variatii de ritm, kestii specifice si nici nu puteam sa flexez genunchiul pana la capat. M-am dus la consultatie din nou si mi-a zis ca sunt in perioada post-traumatica si ca sa incep recuperarea cu alergari usoare samd, fara efort intens.
AM facut ce mi-a zis dar intr-o zi(sapt trecuta) l-am fortat involuntar si s-a umflat din nou. Ieri am fost la doctor din nou, la spitalul Floreasca de data asta, si diagnosticul a fost suspiciune de leziune de ligament anterior si condromacie rotuliana. Medicul mi-a recomandat kinetoterapie si fizioterapie (10 sedinte) apoi dc e cazul RMN.
Intrebari:
Ce proceduri chirurgicale exista pentru acest fel de traumatism? Ce implica? Cat costa fiecare?  Cat costa un RMN facut la un doctor competent care de preferinta sa si stie sa-l citeasca(cunosc si cazuri contrare) ?
Multumesc!


26-05-2006 18:57:14
  Citati
sorin
Membru nou
Mesaj Privat

Inregistrat: 07-06-2006
Postari: 1
salutare  cine poate sa-mi spuna si mie va rog ......am probleme cu un genunchi ma cam doare la schimbari de temperatura .si pocneste de fiecare data cand ma las jos si ma ridic...mi sa intamplat sa nu mai pot avea stabilitate ptr moment din cauza lui mam ridicat si hop nu a vrut sa ma mai asculte ptr cateva secunde
am 28 ani si sunt ceva grasut cu vreo 20 kg in plus...iam mai dat cu artostop a mai trecut putin da tot imi face probleme.....as vrea un sfat ceva  cu respect multumesc anticipat sorin.


07-06-2006 22:44:13
E-mail Citati
artroscopistul
Administrator
Mesaj Privat

Inregistrat: 29-01-2006
Postari: 25
Tufix, dupa descrierea facuta de tine, se pare ca ai o ruptura de ligament incrucisat anterior, care poate fi sau nu insotita si de alte leziuni cum ar fi o leziune de menisc intern, extern , sau amandoua, leziuni de cartilaj, etc
categoric ca in astfel de situatie se recomanda o artroscopie de genunchi.daca este rupt ligamentul incrucisat anterior, el trebuie refacut chirurgical, tot artroscopic, operatie care se cheama ligamentoplastie. bineinteles ca pt asta este necesar consultul unui specialist in domeniu, care sa stabileasca indicatia operatorie.
in bucuresti iti recomand pe dr filipescu doru (spit sf ioan), dr radulescu radu (spitalul universitar), dr simona marinescu (spitalul colentina), fara a spune ca lista este inchisa...


29-08-2006 18:49:06
  Citati
artroscopistul
Administrator
Mesaj Privat

Inregistrat: 29-01-2006
Postari: 25
george, imi cer scuze pt intarzierea cu care iti raspund.

din ce spui, se pare ca ai intr-adevar probleme intraarticulare in urma entorsei de genunchi.
daca inca mai ai dureri, blocaje, genunchiul se umfla , este instabil...indicatia este de artroscopie.
dac imi spui unde locuiesti, pot sa iti recomand o clinica unde vei putea fi ajutat


29-08-2006 18:55:32
  Citati
Pepito
Membru nou
Mesaj Privat

Inregistrat: 28-09-2006
Postari: 3
adfada

28-09-2006 20:52:10
  Citati
Pepito
Membru nou
Mesaj Privat

Inregistrat: 28-09-2006
Postari: 3
Salut
Am si eu o problema la genunchiul stg  care mi-a aparut spontan in timp ce mergeam pe strada fara sa calc stramb sau vreo miscare gresita. Pur si simplu mergeam si la un moment dat am simtit cum mi se umfla genunchiul in zona de sub rotula, in minutele urmatoare am inceput sa simt dureri la mers si o amorteala a intregului genunchi. A doua zi am avut antrenament (prezentand aceleasi simptome), am putut sa fac antrenamentul(fotbal), nu ma durea genunchiul la schimbari de directie …..insa aveam aceeasi amorteala si simteam umflatura din zona de sub genunchi. Am hotarat sa fac pauza si sa merg la un control. Am fost la cab d-nei dr. Iulia Belc, mi-a masurat genunchii si la stg aveam 1cm mai mult in circumferinta; am primit diagnosticul de „sechele traumatice” si am urmat un tratament de electroterapie,laser si ultrasunete si mi-a dat sa iau Flamexim(pliculete),pe care insa l-am luat de 2-3 ori (probleme cu stomacul).
Au trecut 3 sapt, durerea a mai disparut….insa am in continuare o usoara amorteala, la mers imi oboseste genunchiul, si este inca umflat.
In ultima sapt de fizioterapie am avut dureri de cap si ameteli….si am inceput sa iau Ca gandindu-ma ca ar putea fi din cauza unei „caderi” de Ca.


29-09-2006 16:53:30
  Citati
artroscopistul
Administrator
Mesaj Privat

Inregistrat: 29-01-2006
Postari: 25
sfatul meu este sa consulti un ortoped...daca durerile si celelalte simptome nu trec dupa atata timp, este posibil sa existe o leziune intraarticulara

04-10-2006 00:51:01
  Citati
Emy
Membru nou
Mesaj Privat

Inregistrat: 11-10-2006
Postari: 1
Buna ziua
Am fost de curand la doctor cu o posibila entorsa, iar dupa cateva saptmani involuntar calc brusc si imi pocneste genunchiul stang, ma duc iar la dortor, iar ala ma trimite la altult, intr-un sfarsit ajung la un doctor profesor care imi spune ca am ruptura de ligament incrucisat. A zis ca trebuie operat, dar mi-a spus ca operatie este grea.
1. Cum adika grea?
2. Dumnealui a spui ca trebuie muschii reeducati sau geva de genu asta.In ca consta asta ?
Multumesc

Modificat de Emy (16-10-2006 17:11:25)


11-10-2006 16:56:33
  Citati
tristan
Membru nou
Mesaj Privat

Inregistrat: 16-10-2006
Postari: 1
va rog frumos sa ma ajutati daca se poate. aug 2005 am facut ligamentoplastie (pentru LIA)urmata de recuperare. in decembrie am schiat pe clabucet, in primavara am jucat fotbal, etc.la un an am facut o entorsa la piciorul respectiv. piciorul a devenit sensibil si au urmat alte 2 entorse. acum sunt la pat si astept sa imi revin din  ultima entorsa. am facut RMN-ul si nu am rupturi ci o intindere a ligamentului colateral interior. problema este ca meseria imi solicita piciorul suficient de mult ca sa imi fac griji. am de gand sa incep laserterapie peste o saptamana. sunt cam disperat caci nu stiu ce sa mai fac(stiu ca e nevoie de repaus, grija etc ). stiti unde as putea afla informatii despre Bologna? multa sanatate

16-10-2006 00:29:21
  Citati
georgeta
Membru nou
Mesaj Privat

Inregistrat: 28-10-2006
Postari: 1
care sunt contraindicatiile in recuperarea dupa ligamentoplastie?
se vor putea relua activitatile sportive indiferent de ligamentul din care s-a extras pentru transplant?
intreb asta deoarece pentru transplant mi s-a extras din ligamentul intern, iar un ortoped mi-a spus ca era de preferat sa se ia din cel anterior pt ca este mai rezistent, iar riscul ca LIA sa se rupa din nou este crescut


31-10-2006 00:42:25
  Citati
Pagini:  1 2 3   Postati raspuns
Mergi la
Dezvoltat de 3X Media International
Gazduire Gratuita Forum